Interesele particulare amână introducerea certificatelor energetice
8 februarie 2010
Certificatele energetice pentru clădiri este o măsură impusă de Uniunea Europeană (U.E.) care trebuia să intre în vigoare în anul 2007. Atunci a fost dată o derogare de doi ani pentru, susţineau politicienii, implementarea legislaţiei necesare şi şcolarizarea unui număr suficient de auditori energetici. Deşi U.E. pune foarte mare accent pe aceste certificate, a fost de acord cu această amânare cu condiţia ca de la 1 ianuarie 2010 să intre în vigoare obligativitatea lor pentru orice clădire veche sau nouă. Cu toate acestea, instituţiile statului încearcă să amâne tot mai mult această măsură.
Ei aduc tot felul de scuze puerile pentru aceste amânări succesive, evitând să recunoască motivul real. Acesta nu este, aşa cum declară cu falsă îngrijorare unii dintre cei implicaţi în piaţa imobiliară, eventuala creştere a preţurilor locuinţelor după impunerea acestor certificate. Preţul de zeci sau sute de mii de euro al locuinţelor din ţara noastră nu poate fi influenţat de cele 3-400 de euro cât costă un certificat energetic.
Se pare că motivul real este altul. Sunt dezvoltatori care au construit locuinţe relativ termoizolate. Deşi pentru clădirile noi este obligatorie prezenţa unui certificat energetic, nu este obligatorie şi arătarea lui clienţilor. Astfel, termoizolarea fiind realizată prost, unele dintre locuinţele noi nu sunt încadrate în clasa energetică A, ci chiar în clasa C. Odată cu introducerea obligativităţii prezenţei acestui certificat la tranzacţionare, clienţii acestor ansambluri noi vor afla despre pierderile mari de energie din locuinţele respective. Acest lucru va duce la micşorarea interesului pentru acele cartiere şi, inevitabil, va duce la scăderea preţurilor acelor locuinţe.
De aceea, aceşti investitori care nu şi-au făcut treaba cu simţ de răspundere, au interesul să nu intre în vigoare obligativitatea certificatului energetic pentru a nu fi „demascaţi”. Aşa se ajunge la tot felul de argumente mincinoase pentru amânarea luării unei decizii politice: nu sunt destui auditori energetici, sunt necesare clarificări referitoare la simplificarea procedurilor de evaluare a auditorilor, vor creşte preţurile ş.a.m.d. Aşa cum se întâmplă foarte des în România de 20 de ani, şi în acest caz primează interesele particulare în defavoarea celor naţionale.
Dan Calin
Redactor Sef
